| CONTEMPORA 5 Constanta Introspectând universul spiritual al Anului 1000, Henri Focillon creionează o adevărată estetică a spaimei, care domină începutul oricărei ere milenare a umanităţii. Amurgul lumilor crează însă o concentrare de energii contrare, vitaliste, un fel de contra-apocalipsă exprimată în tendinţe de înnoire a limbajelor existenţei umane, fie că acestea sunt limbaje tehnice sau limbaje ale intelectului. Scăpată de obsesia iminentului sfârşit, omenirea caută noi începuturi, neliniştea acestei scormoniri nefiind altceva decât reflexul nesfârşitei căutări a identităţii. După un debut furtunos, concentrat în mişcări, tendinţe şi programe nutrite din „neliniştile metafizice” ale unor geniali reformatori de cursă scurtă, secolul XX şi-a sacrificat sistemele filosofice în favoarea unei revoluţii informaţionale care s-a substituit oricărei filosofii, sau care, mai exact, a creat chiar filosofia informaţiei. Efectul s-a concretizat într-o indiferenţă socială determinată de atomizarea opţiunilor. Se impune în mod dramatic sloganul „Tot pentru unul, unul pentru sine”. Aşa este întâmpinat Mileniul III care, la rândul său, trece prin mai multe spaime ale extinţiei apocaliptice, pentru a ajunge, după logica milenaristă, la o nouă efervescenţă menită să schimbe atitudini şi mentalităţi. Această efervescenţă se regăseşte în asumarea iniţiativei, o astfel de asumare fiind, în mod elocvent şi proiectul managerial CONTEMPORA. Exprimat de o manieră minimalistă, programul Proiectului CONTEMPORA nu şi-ar propune decât să scoată în evidenţă virtuţile personale ale unor tineri artişti, aflaţi în stadiul de coagulare a operei. După cinci manifestări substanţiale se vădeşte însă că, voit sau nu, Proiectul întăreşte tendinţe complementare care depăşesc cu mult intenţia iniţială. Iar aceste tendinţe rezistă din multitudinea de sub-proiecte individuale, susţinute cu un irefutabil simţ al substanţei, de aceşti tineri artişti, care sunt atenţi atât la scintilaţiile micro-universurilor umane, dar şi la tectonica zbuciumată a macro-universului social. Deşi se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, bogăţia de idei conţinute în conceptele realizate de artiştii integraţi în Proiectul CONTEMPORA, sugerează mai degrabă căutarea unor cuvinte potrivite pentru a construi sisteme poematice, filosofice sau de atitudine efectiv socială. Imaginea devine astfel un complement al ideei, mesajul având prioritate în faţa calofiliei stilistice. Cineva propune un transplant de privire; altcineva propune cultivarea incertitudinii ca instrument de autocunoaştere. Cineva încearcă să reînvie mitul androginului utilizând imagini reflectate în oglinzi fracturate. Altcineva, intuind că, în ziua de azi, cartea nu mai e un simplu rucsac cu idei şi sentimente ci tinde să devină obiect de artă, inventează noi caractere tipografice sau noi înfăţişări de copertă. Cineva realizează un „index” de personaje anonime ale primei revoluţii transmise în direct, iar altcineva propune copaci gonflabili, poate dintr-o pornire ludică, dar poate şi pentru a sugera că suntem ameninţaţi de o virtualizare a naturii din pricina deteriorării continue a mediului. În sfârşit, cineva îşi propune ca, printrun happening oarecum riscant, să atragă atenţia asupra acelor „nimicuri importante” cum ar fi, de pildă, trecerea de pietoni. Această selecţie întâmplătoare şi restrânsă de teme nu are alt scop decât să ilustreze febrilitatea productivă pe care o resimt cei, uneori, aproape o sută de artişti reuniţi în cadrul Proiectului CONTEMPORA, febrilitate îndreptăţită a-şi primi răsplata în apreciere prilejuite de cele cinci ieşiri în public, dintre care una într-un cadru de referinţă internaţională. Cea mai recentă manifestare desfăşurată la Constanţa, a personalizat un alt punct din programul subliminal al Proiectului CONTEMPORA, care s-ar putea defini prin sintagma „La o artă nouă, un public nou”. Datoria de a forma un public receptiv la mesajele acestei generaţii de artişti implicaţi, pare a fi de luat în seamă cu o anumită prioritate. Fiind una dintre semnificativele iniţiative de management cultural, înregistrată de prolixul şi adesea derizoriul peisaj spiritual românesc, Proiectul CONTEMPORA conservă intenţii care, prin proba istoriei, au avut reverberaţii semnificative atât la nivel individual, dar, mai ales, la nivel social. Fără complexe în faţa moravurilor contemporane, curioşi şi creativi atunci când e vorba de cotidianul om-labirint, artiştii Proiectului îndreptăţesc o… răstălmăcire: „O, mores, o… CONtempora!” COSTIN ANTONESCU Artiştii participanţi la Contempora 5: Ada MUNTEAN Adela LUPU Agata MUREȘANU Alexandra TERZI Alexandra VĂCĂROIU Alexandru SAHLEAN Ana Maria TERZI Andra NACU Antoaneta TICĂ Corina Laura NAE Cornelia POPA Cristina IVAN Daniel DJAMO Dia IACOB Dragoș TURDA Elena Nicoleta ALBU Florentin SÎRBU Irina EPIFAN Laura UNGUREANU Liliana ZAHARIA Magdalena RADU Manta Șerban TEODOR Maria FÜLÖP Marta POPESCU Mihaela GHIȚĂ Tina ESCU Valeria ANGHELACHE Vlad Matei STANCIU |
| CONTEMPORA 4 Stanford Proiectul Contempora accesează publicul concertelor de muzică, al pieselor de teatru, publicul festivalurilor și marilor manifestări culturale, prin expunerea lucrărilor de artă ale tinerilor artiști români la acest tip de evenimente culturale. Agenția de publicitate Blue Buffalo, în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă au organizat prima expoziție Contempora 1 la Sala Palatului. Expoziția a fost vizitată de un numeros public format din spectatorii concertelor Festivalului Internațional George Enescu. Pe întreaga perioadă de sărbători a anului 2011, Sala Palatului a fost gazda concertelor stagiunii de iarnă, dar și a celei de-a 2-a ediții Contempora. Timp de două luni, tinerii artiști si-au expus lucrările de artă, grafică, design și fotografie în Sala Coloanelor. La începutul anului 2012, Expoziția Tinerilor Artiști Contempora, a primit din partea Asociației Culturale Danae, invitația de a fi parteneri în proiectul teatral “Dresoarea de fantome”. Alăturându-se acestui eveniment, Contempora 3 a venit în contact direct cu un public iubitor de cultură format din tineri participanți la evenimentele artistice, literare sau muzicale desfășurate în Club A. În anul 2012, Contempora a primit din partea organizatorilor Festivalului de Film Românesc de la Stanford si U.C. Berkeley, invitația de a face o selecție de filme experimentale de artă. Au fost selecționate 9 filme ale unor tineri studenți sau absolvenți ai Universității Naționale de Artă și ai UNATC. Astfel a luat naștere selecția de filme Contempora 4 Stanford. Contempora își propune să continue activitatea de promovare a tinerilor, sperând ca numărul artiștilor români promovați prin acest sistem de management cultural să crească de la o ediție la alta. Dezideratul nostru este alăturarea acestei expoziții evenimentelor culturale și artistice importante din România cât și de peste hotare sub forma unui pachet de lucrări artistice grupate sub numele Contempora. Artiştii participanţi la Contempora 4 Stanford sunt: Alexandra Vacaroiu Daniel Djamo Dragos Bardac Maria Fülöp Marina Oprea Raluca Croitoru Regele Ionescu Stefan Bandalac Tudor Jurgiu |
CONTEMPORA 3 Prin Contempora promovam arta ce însoteste omul contemporan în periplul sau alert prin cotidian. Arta expusa în spatii neconventionale, departe de critica riguroasa, de abordarile formale, dar aproape de un public avid de prospetime, de un public versatil, ce poate gasi un minunat loc de popas în preajma culorii, formei, cuvântului si sunetului, atât în lumina generoasa a Salii Coloanelor din incinta Salii Palatului, cât si în penumbra intima din Club A. Contempora acceseaza publicul concertelor de muzica simfonica, jazz, soft music, publicul pieselor de teatru, festivalurilor sau publicul marilor evenimente culturale. Alaturi de artele vizuale, teatrul, muzica si poezia transcend conventiile culorii, sunetului, sensurilor si converg într-un punct în care arta se întoarce în locul din care a pornit, în viata. Dupa primele doua editii, desfasurate cu succes în Sala Coloanelor a Salii Palatului, Contempora, reunind un numar de 73 tineri artisti îsi schimba unghiul si lumina de expunere în Clubul Arhitecturii. Binecunoscut de multe generatii ca fiind un loc generos cu evenimentele culturale, Club A pune la dispozitia celor 23 artisti un spatiu inedit. La începutul anului 2012, Expozitia Tinerilor Artisti Contempora, a primit din partea Asociatiei Culturale Danae, invitatia de a se alatura proiectului sau teatral “Dresoarea de fantome” de Ion Baiesu. Alaturându-se acestui eveniment, Contempora vine în contact direct, atât cu publicul iubitor de arta teatrala, cât si cu tânarul public al evenimentelor desfasurate în Club A. Autorul piesei “Dresoarea de fantome”, Ion Baiesu, prin parabola propusa, te obliga la o întelegere creativa a textului sau. Cu un umor cinic si inconfundabil, autorul reuseste sa creeze o atmosfera tensionata între personajele piesei sale. În “castelul” unde bântuie fantomele sistemului concentrationar, dresoarea-dictator calca cu bestialitate, în modul cel mai aberant si primitiv cu putinta, totul în picioare. Ea încearca sa dreseze constiinte, este paranoica, crede ca dincolo de orice spatiu si timp îsi poate afilia ideile si principiile unei ideologii pe care o slujeste obedient si fara discernamânt. Dresoarea îsi impune punctul de vedere chiar si în fata unor biete fantome. În jalnicul si halucinantul sau demers, ea se izbeste de un paznic analfabet, devenit un fel de înger pazitor al celor ce ar urma sa fie spalati pe creier. Este o lupta inegala între raul dezlantuit si binele încarcerat. Antagonism tragic, inspirat parca din evenimente actuale. Asasinii-dresori de constiinte umbla printre noi în libertate, chiar la scara istoriei imediate, nu numai a celei trecute, încercând sa afecteze constiinta si libertatea de exprimare a individului. Fiorii reci ai raului absolut devin senzatii cât se poate de reale. O concluzie se desprinde clar: avem nevoie fiecare de câte un paznic. Dimensiunile timp, spatiu si senzatiile tulburatoare date de textul lui Ion Baiesu, sunt liniile de forta ale piesei. Prin interpretarea de exceptie a piesei “Dresoarea de Fantome”, actorii Daniela Moldovan si Traian Tudorica creaza un impact emotional deosebit asupra spectatorului. Regizorea Mihaela Boboc Manea propune inserarea în spectacol a unor pasaje muzicale live cântate la chitara electrica de Marius Paunescu, într-o interpretare originala, de la jazz la rock. Solutiile scenografice minimaliste completeaza tabloul general, iar piesa lui Ion Baiesu dobândeste noi valente stilistice, potentate si de includerea în proiect a expozitiei tinerilor artisti români Contempora. Acestui proiect i s-a alaturat lansarea volumului de versuri al poetei Anca Oprescu si a ablumului muzical “Apa de Ploaie” al compozitorului Walter Dionisie. Invitatii acestui eveniment: Alexandra Usurelu, Nicu Nicusor si Iolanda Boban au completat paleta muzicala cu tusele lor pline de sensibilitate. Muzica si poezia urmeaza o linie luminoasa, senzuala, spre esenta si simplitate. Iesind din tiparele si bravada muzicii si literaturii actuale, „Apa de Ploaie” este o poveste despre om, ce merita sa fie aflata si traita de catre oameni. Atât coperta albumului cât si cea a volumului de versuri sunt doua din cele trei parti ale tabloului “Apa de Ploaie”, care apartine pictoritei Elena Albu. În ziua de azi, în care omul abia tine pasul cu prezentul, promovarea artei si tinerilor artisti, înseamna mai mult decât efortul de a aduce publicul în spatiile binecunoscute si uzate de expunere, înseamna a aduce însasi arta, în toate formele ei, aproape de public. Contempora nu se vrea a fi doar un loc ori doar un fapt de cultura, ci si o stare, pe care publicul sa si-o însuseasca si s-o poarte în tumultul cotidian. Vernisajul Expozitiei Tinerilor Artisti Contempora3 a avut loc in Club A, in 12 februarie 2012, la ora 17:30. Expozitia a fost deschisa pâna in 11 martie 2012. Artistii care vor expune in expozitia Contempora 3 sunt: |
CONTEMPORA 2 Contempora este un spatiu expozitional dedicat tinerilor artisti români din diferite ramuri ale artei. Contempora se defineste ca un proiect interdisciplinar, care îsi propune sa promoveze arta tânara româneasca. Fiind la a 2-a editie din acest an, Contempora propune un colaj în care veti putea regasi diverse forme de arta vizuala: pictura, grafica, ilustratie, arta urbana, fotografie, arta video, design, sculptura, sticla, metal. Prin demersul sau de facilizare a conexiunii inter-arte, Contempora ofera o viziune unitara asupra artei contemporane românesti, aflata într-o reala evolutie. Lucrarile din expozitie sunt realizate de catre tinerii artisti români a caror valoare nu a fost înca popularizata pe scara larga. Asadar, Contempora aduce aceste lucrari mai aproape de public, expunându-le în spatii neconventionale, care nu au întotdeauna destinatii clar definite ca sali expozitionale.
Va invitam sa va alaturati si sa sustineti demersului artistic al tinerei generatii de artisti români. Va prezentam lista cu cei 47 de artisti participanti la cea de-a doua editie a expozitiei tinerilor artisti Contempora: Adrian Mihaiu Alexandra Terzi Alexandra Antonescu Alexandra Vacaroiu Alina Marinescu Ana Rugescu Ana-Maria Terzi Anca Alina Andra Elena Pavel Andra Nacu Andreea Mihaiu Corina-Laura Nae Corina Marin Corina Raiciu Costina Ioana Chisarau Cristian Nichita Daniel Djamo Daniela Varlan Dia Iacob Diana Toader Dragos Turda Echipa Prispa Ilinca Lazarescu Ioana Ciolea Ioana Pioaru Irina Epifan Lidia Nicolae Liviu Epuras Madi Andronic Magda Radu Maria Bretan Maria Fulop Mariana Constantinescu Marius Burhan Marta Popescu Medeea Namolosanu Mihaela Ghita Mihai Alexandru Mihail Oana Stanciu Rares Dragoiu Sabina Chipara Samira Natour Sebastian Apostol Stefan Bandalac Valentina Buz Valeriu Catalineanu Vlad Matei Stanciu |
CONTEMPORA 1 Din 3 Septembrie până în 23 Septembrie 2011, Expoziţia Tinerilor Artişti contempora 2011, organizată de Sala Palatului în parteneriat cu Blue Buffalo beneficiază de sprijinul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 3 septembrie 2011, ora 19:00, Lista cu artiştii participanţii la expoziţia contempora 2011: Adrian Pîrvu Alexandra Terzi Alexandru Sahlean Ana Duţia Ana-Maria Terzi Andra Antonescu Andra Nacu Andreea Jurj Andreea Mihaiu Andrei Geambaşu Andrei Spirache Carmen Mateiu Casandra Pop Cătălina Vasilescu Claudiu Grozea Constantin Rusu Corina Marin Corina Nae Daniel Djamo Diana Iacob Dragoş Turda Iana Bădescu Irina Epifan Liviana Popa Mădălina Andronic Magda Radu Maria Bretan Maria Fulop Marius-Tudor Stoian Mihaela Ghiţă Mihai Alexandru Mihail Mihaiu Adrian Nicoleta Moise Raluca Croitoru Regele Ionescu Regina Ionescu Sabina Chipară Samira Natour Sasha Daria Sevan Szekely Silvia Olteanu Tina Dumbrăvician Tudor Jurgiu Valentina Buz Vlad Bolborea Vlad Matei Stanciu |